Kinetoterapia în sarcină: mișcare sigură pentru o sarcină sănătoasă

Sarcina este o perioadă de transformări profunde, atât fizice, cât și emoționale. Pe măsură ce corpul se adaptează pentru a susține dezvoltarea bebelușului, pot apărea dureri de spate, disconfort pelvin, oboseală, edeme sau modificări de postură. Kinetoterapia în sarcină reprezintă o metodă sigură și eficientă de a susține corpul gravidei, de a reduce disconfortul și de a pregăti organismul pentru naștere.

Ce este kinetoterapia în sarcină

Kinetoterapia în sarcină constă într-un program de exerciții adaptate fiecărui trimestru, nivelului de activitate și particularităților fiecărei gravide. Exercițiile sunt realizate sub supravegherea unui specialist și vizează menținerea mobilității, tonifierea musculaturii profunde, îmbunătățirea respirației și prevenirea suprasolicitării articulare.

Beneficiile kinetoterapiei pentru gravide

Prin mișcare corectă și controlată, kinetoterapia ajută la reducerea durerilor lombare și pelvine, la îmbunătățirea posturii și a echilibrului, la prevenirea edemelor și a senzației de picioare grele. De asemenea, exercițiile contribuie la o mai bună oxigenare, la gestionarea stresului și la creșterea stării de bine.

Un rol important îl are pregătirea pentru naștere, prin exerciții de respirație, mobilitate pelvină și conștientizare corporală, precum și facilitarea recuperării postnatale.

Indicații frecvente

Kinetoterapia este recomandată în sarcină în caz de:

  • dureri lombare, cervicale sau dorsale

  • dureri pelvine, disfuncții ale simfizei pubiene

  • postură incorectă și modificări ale centrului de greutate

  • edeme ale membrelor inferioare

  • oboseală, tensiune musculară și stres

  • pregătire fizică pentru naștere

Contraindicații ale kinetoterapiei în sarcină

Deși este considerată sigură, kinetoterapia are și contraindicații clare, care impun prudență sau evitarea exercițiilor:

  • sarcină cu risc crescut

  • sângerări vaginale sau contracții premature

  • insuficiență cervicală

  • preeclampsie sau hipertensiune necontrolată

  • placenta praevia după săptămâna 26

  • ruptură prematură de membrane

  • infecții acute sau febră

  • afecțiuni cardiace sau respiratorii severe

În aceste situații, exercițiile se efectuează doar cu acord medical sau se amână.

Kinetoterapia în trimestrul I de sarcină (0–13 săptămâni)

În primul trimestru, corpul trece prin adaptări hormonale intense, iar multe gravide se confruntă cu oboseală accentuată, greață, amețeli sau sensibilitate crescută. Kinetoterapia în această perioadă are un rol blând, axat pe exerciții ușoare de respirație, mobilitate generală și conștientizare corporală. Scopul principal este menținerea unui tonus muscular echilibrat, fără suprasolicitare, și prevenirea instalării tensiunilor încă de la începutul sarcinii. Exercițiile sunt realizate lent, cu pauze dese, evitând efortul intens, săriturile sau mișcările bruște.

Kinetoterapia în trimestrul II de sarcină (14–27 săptămâni)

Trimestrul al doilea este considerat cea mai stabilă perioadă a sarcinii și, de regulă, momentul ideal pentru kinetoterapie. Nivelul de energie crește, iar disconfortul specific primului trimestru se reduce. Exercițiile vizează întărirea musculaturii profunde a trunchiului, stabilizarea zonei lombare și pelvine, îmbunătățirea posturii și a echilibrului. Se acordă o atenție specială musculaturii planșeului pelvin și respirației, elemente esențiale pentru susținerea sarcinii și pregătirea pentru naștere. Intensitatea este moderată, adaptată constant la evoluția sarcinii.

Kinetoterapia în trimestrul III de sarcină (28–40 săptămâni)

În ultimul trimestru, creșterea în greutate și modificarea centrului de greutate pot accentua durerile lombare, presiunea pelvină și oboseala. Kinetoterapia are rolul de a menține mobilitatea, de a reduce tensiunile musculare și de a facilita confortul zilnic. Exercițiile sunt orientate spre mobilitate blândă, stretching, exerciții de respirație și relaxare, precum și poziții care ajută la pregătirea corpului pentru naștere. Accentul se pune pe siguranță, adaptare și ascultarea semnalelor corpului.

Mituri frecvente despre mișcare în sarcină

🔸 „Gravidele trebuie să stea cât mai mult în repaus”

Fals. Repausul prelungit poate agrava durerile și rigiditatea. Mișcarea adaptată este benefică pentru majoritatea gravidelor. Exceptie fac gravidele care au indicatie medicala pentru repaus.

🔸 „Exercițiile pot afecta bebelușul”

Fals. Exercițiile corecte și supravegheate sunt sigure și ajută la oxigenarea fătului.

🔸 „Dacă nu am făcut sport înainte, nu mai pot începe în sarcină”

Fals. Kinetoterapia este adaptată inclusiv pentru gravide sedentare.

🔸 „Durerea este normală în sarcină și trebuie suportată”

Fals. Durerea este un semnal de alarmă și poate fi ameliorată prin terapie adecvată.

Concluzie

Kinetoterapia în sarcină este o formă de grijă față de corp și față de copil. Cu o evaluare corectă și exerciții personalizate, mișcarea devine un aliat valoros pentru o sarcină mai ușoară și o recuperare mai rapidă după naștere.